Istoria internetului în România: de la primele experimente la domeniul .ro
Istoria internetului în România, pe surse oficiale: experimentele ICI, prima linie permanentă din 1992, domeniul .ro și Rețeaua Națională de Cercetare.
Istoria internetului în România are o dată de pornire clară: la 1 decembrie 1992 a intrat în funcțiune prima linie închiriată permanentă dintre ICI București și Universitatea Viena. Drumul începuse însă mult mai devreme, cu experimente de legare a calculatoarelor făcute de același institut. Mai jos găsești cronologia construită doar pe pagini oficiale, cu sursa fiecărei date, plus ce spun aceste fapte despre infrastructura pe care stă și site-ul tău.
Când a apărut internetul în România, pe scurt
Răspunsul depinde de ce numești „internet”. Dacă te interesează prima conexiune permanentă la rețeaua mondială, data este 1 decembrie 1992. Dacă vrei momentul în care România putea comunica cu orice rețea din lume, data este 16 aprilie 1993. Între ele stă înregistrarea domeniului .ro, pe 26 februarie 1993.
Toate trei vin din pagina de istoric a ICI București, institutul care administrează și registrul .ro. E o sursă oficială, dar e și relatarea instituției care a făcut lucrurile. Merită ținut minte când citești formulări de tipul „primul” sau „unicul”: ele sunt afirmațiile ICI despre propria activitate.
O greșeală frecventă în articolele despre subiect este amestecarea acestor momente. Un text pune începutul în 1992, altul în 1993, altul mult mai târziu. Nu se contrazic neapărat. Vorbesc despre lucruri diferite: legătura fizică, numele de domeniu, accesul public larg.
Ce s-a întâmplat înainte de 1990
Echipele ICI București lucrau la interconectarea calculatoarelor, local și la distanță, încă din anii 1970. Asta înseamnă că, atunci când a venit ocazia conectării la rețelele occidentale, existau deja oameni care știau cum funcționează o rețea.
Primul experiment la distanță
În decembrie 1979, ICI a legat un minicalculator din București de un calculator aflat la centrul teritorial de calcul din Constanța. Legătura folosea o linie telefonică închiriată. Potrivit institutului, a fost primul experiment de acest fel din țară.
Rețeaua RENAC și experimentul UNIREA
Următorul pas a fost o rețea națională de calculatoare, numită RENAC. Pe 5 aprilie 1984, experimentul UNIREA a conectat primele trei noduri ale ei: București, Bacău și Cluj. Proiectul a primit un premiu al Academiei Române.
Primul program de e-mail
Pe aceeași rețea a funcționat CORA, o aplicație de poștă electronică realizată în anii 1983-1984. Era o rețea închisă, fără legătură cu internetul mondial. Contează totuși, fiindcă arată că ideea de mesaj trimis între calculatoare nu era nouă pentru specialiștii români la începutul anilor nouăzeci.
Istoria internetului în România, cronologia verificată
Graficul de mai jos adună momentele-cheie din relatarea oficială a ICI, de la experimentul din Constanța până la închiderea rețelei de cercetare. Fiecare punct are corespondent în pagina „Scurt istoric” de pe site-ul RoTLD.
Se vede că pașii decisivi s-au strâns într-un interval scurt, între finalul lui 1992 și primăvara lui 1993. Legătura fizică, adresele IP, numele de domeniu și rutarea spre America au venit pe rând, nu toate odată.
Tabelul de mai jos îți dă aceleași date într-o formă ușor de copiat într-o prezentare sau într-o lucrare, cu sursa fiecărui rând.
| Data | Ce s-a întâmplat | Sursa |
|---|---|---|
| decembrie 1979 | Primul experiment de interconectare la distanță, București–Constanța | RoTLD, Scurt istoric |
| 5 aprilie 1984 | Experimentul UNIREA leagă primele trei noduri RENAC | RoTLD, Scurt istoric |
| 1991 | Se aprobă conectarea la rețeaua academică europeană EARN | RoTLD, Scurt istoric |
| 1992 | ICI creează primul registru local de adrese IP (LIR) | RoTLD, Scurt istoric |
| 1 decembrie 1992 | Prima linie închiriată permanentă, ICI–Universitatea Viena | RoTLD, Scurt istoric |
| 26 februarie 1993 | Domeniul .ro este înregistrat la IANA | RoTLD, Scurt istoric și Cadrul legal |
| 16 aprilie 1993 | Conectivitate deplină cu America | RoTLD, Scurt istoric |
| 1996 | Primul punct de interconectare al furnizorilor | RoTLD, Scurt istoric |
| 2006 | Rețeaua Națională de Cercetare este desființată | RoTLD, Scurt istoric |
Cum s-a ajuns la prima conexiune permanentă
Decizia politică a venit în anul 1991. Primul Ministru a aprobat atunci propunerea Academiei Române, a ministerului învățământului și a Comisiei Naționale de Informatică. Scopul era conectarea la EARN, rețeaua academică europeană de cercetare, cu nodul central instalat la ICI București.
Banii au venit din fonduri de cercetare și din donații primite de la o fundație și de la o companie de calculatoare din SUA. Acordurile au fost încheiate cu Academia Română și cu Comisia Națională de Informatică.
Linia spre Viena
Momentul de referință este 1 decembrie 1992. Atunci a fost pusă în funcțiune o linie închiriată permanentă între ICI București și Universitatea Viena. O linie închiriată este un circuit telefonic rezervat, deschis tot timpul, spre deosebire de o legătură prin apel. Prin ea, România intra în rețeaua mondială.
Primele instituții conectate
În perioada decembrie 1992 - ianuarie 1993, primele instituții au primit conexiune permanentă prin linii telefonice închiriate până la ICI. Pagina oficială numește cinci: Universitatea Politehnica București, Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, Institutul de Matematică al Academiei, Universitatea din Galați și CEPES, centrul european de studii al UNESCO.
Pentru restul țării, ICI a instalat o linie de acces prin apel telefonic, adică „dial-up”. Prin ea s-au conectat zeci, apoi sute de instituții. Așa a devenit ICI, după propria descriere, primul furnizor de servicii internet din România.
De ce conexiunea nu ajungea la America până în aprilie 1993
Un detaliu des omis: primele luni de internet românesc au fost doar europene. Adresele IP erau alocate, domeniul .ro fusese înregistrat, dar utilizatorii din România nu puteau ajunge la rețelele americane.
Cauza era politică, nu tehnică. Rețeaua americană a fundației naționale pentru știință, NSFNET, nu permitea rutarea adreselor pentru România și Bulgaria. Restricțiile COCOM, impuse fostelor țări comuniste, încă se aplicau. Rutarea înseamnă, simplu spus, decizia rețelelor intermediare de a transporta pachetele spre o anumită destinație.
ICI a făcut demersuri prin Universitatea Viena și prin RIPE, organizația europeană a rețelelor IP, de la Amsterdam. Pe 16 aprilie 1993 a sosit confirmarea pe e-mail: codurile de țară RO și BG fuseseră reclasificate, iar traficul putea trece. Din acea zi, România avea conectivitate internet deplină cu America și, prin ea, cu toată lumea.
Lecția practică e simplă. Când citești că „România s-a conectat în 1993”, autorul se referă de multe ori la acest moment. Nu e greșit, doar mai târziu decât prima legătură.
Cum a fost înregistrat domeniul .ro
Ca să ai internet complet, nu-ți ajunge cablul. Ai nevoie de adrese IP, adică numerele care identifică fiecare calculator, și de un nume de țară în sistemul de nume de domeniu (DNS), care traduce numele în adrese. ICI le-a construit pe amândouă.
Registrul local de adrese IP
În anul 1992, ICI a creat primul registru local IP (LIR) din România. Acesta dădea adrese de conectare atât propriilor utilizatori, cât și altor instituții care își construiau rețele. Potrivit institutului, timp de mulți ani alocarea adreselor IP din țară a trecut doar prin acest registru.
Delegarea de la IANA
Procedura pentru domeniul .ro a început în anul 1992 și s-a încheiat pe 26 februarie 1993, prin înregistrarea la IANA. IANA este autoritatea care coordonează la nivel mondial numele de domeniu de nivel superior. Pagina ICI despre cadrul legal adaugă o condiție importantă. Delegarea a fost aprobată numai după ce institutul a pus în funcțiune servere de nume la nivel internațional și a arătat că funcționează.
Regulile de atunci pentru domeniile de țară sunt scrise în RFC 1591, un document informativ publicat în martie 1994. El spune că majoritatea domeniilor de nivel superior sunt coduri de țară din două litere, luate din standardul ISO 3166. Cere ca administratorul să fie el însuși pe internet și ca persoana de contact administrativă să locuiască în țara respectivă. Mai precizează că administratorul este un custode al domeniului, în serviciul comunității, nu proprietarul lui.
Cine administrează domeniul și pe ce bază
Baza de date a IANA pentru .ro, actualizată la 2026-09-28, îl arată ca domeniu de cod de țară, cu starea „Active”. Administratorul trecut acolo este institutul național de cercetare în informatică, adică ICI. Pe plan național, Hotărârea de Guvern 1621 din 23.12.2003, completată prin Ordonanța de Urgență nr. 22 din 11 martie 2009, art. 2, include administrarea domeniului .ro în obiectul de activitate al institutului.
Dacă ai un nume .ro, aceasta e lanțul de autoritate în spatele lui: IANA deleagă, ICI administrează prin RoTLD, iar registratorii vând înregistrările. Pașii concreți pentru o firmă îi găsești în ghidul despre înregistrarea unui domeniu .ro.
Ce a fost Rețeaua Națională de Cercetare
După primele conexiuni, ICI a dezvoltat Rețeaua Națională de Cercetare, cunoscută ca RNC. Prin ea au intrat pe internet institute de cercetare, universități, școli, muzee, biblioteci și organizații neguvernamentale. Lista oficială include și prima conexiune a Guvernului, a Președinției, a celor două camere ale Parlamentului, a mai multor ministere și a Băncii Naționale.
Academia Română a acordat premiul „George Cartianu” pe anul 1994 pentru această rețea. Ca operator al ei, ICI a reprezentat România în TERENA și CEENET, asociațiile rețelelor de cercetare din Europa și din Europa Centrală și de Est.
Graficul arată dimensiunea rețelei în anul 2003, după tipul de legătură, așa cum o descrie ICI.
Diferența dintre cele două bare spune ceva despre epocă. Majoritatea instituțiilor intrau încă pe internet prin apel telefonic, nu prin linie permanentă. Pe lângă instituții, rețeaua servea peste 15.000 de utilizatori persoane fizice.
Sfârșitul rețelei
RNC a funcționat până în anul 2006. Atunci ministerul învățământului și cercetării a decis desființarea ei, iar institutele de cercetare au trecut la RoEduNet, rețeaua educațională. Pagina ICI subliniază că rețeaua a fost și o școală: mulți tineri au învățat acolo să administreze tehnologie de internet și au dus apoi acest know-how în alte instituții.
Când au apărut furnizorii și primul punct de interconectare
Sursele oficiale citite nu dau o dată exactă pentru primii furnizori comerciali de internet din România. Pagina ICI se descrie pe sine drept primul furnizor de servicii internet. Despre firmele private apărute ulterior nu oferă date, așa că articolul de față nu le inventează.
Un reper sigur există totuși. În 1996, ICI a realizat primul punct de interconectare a furnizorilor de internet din România. Un astfel de punct este locul unde rețelele mai multor furnizori se leagă direct între ele. Fără el, traficul dintre doi clienți români aflați la furnizori diferiți putea face un ocol prin străinătate.
Punctul ICI a funcționat până la înființarea RONIX de către ANISP, asociația furnizorilor, în anul 2001. Din relatare rezultă că, la mijlocul anilor nouăzeci, existau deja mai mulți furnizori care aveau nevoie de un loc comun de schimb al traficului.
Ce se întâmpla în lume în aceeași perioadă
Contextul ajută la înțelegerea datelor românești. Webul, adică sistemul de pagini legate prin linkuri, era foarte tânăr când România se conecta. Cronologia publicată de W3C, consorțiul care dezvoltă standardele webului, permite o comparație directă.
Graficul următor arată câte servere web erau cunoscute în lume în lunile din jurul conectării României.
Diferența de scară e greu de imaginat. În noiembrie 1992, lista proiectului web cuprindea doar 26 de servere considerate destul de stabile. În iunie 1994 erau înregistrate peste 1500. Altfel spus, România nu a intrat pe internet după alții, cu mulți ani întârziere. A intrat cam în același timp în care webul pornea în lume.
Câteva repere din aceeași pagină W3C completează tabloul. Pe 30 aprilie 1993, conducerea CERN a declarat că tehnologia web poate fi folosită liber de oricine. Consorțiul W3C a fost înființat la 1 octombrie 1994.
Ce nu spun sursele oficiale și cum verifici tu o dată
Multe texte despre subiect circulă fără surse. Unele repetă nume și „premiere” imposibil de verificat. Dacă scrii o prezentare a firmei, o lucrare sau un material aniversar, merită să verifici fiecare dată înainte s-o folosești.
Iată ordinea în care ai proceda:
- Identifici exact ce afirmă textul: o conexiune, un domeniu, un site, un furnizor. Fiecare are altă dată.
- Cauți instituția care a făcut sau a administrat lucrul respectiv, nu un articol de presă despre el.
- Deschizi pagina oficială și cauți propoziția cu data. Notezi adresa și ziua în care ai citit-o.
- Compari cu o a doua sursă independentă, de exemplu baza de date IANA pentru domenii sau un document RFC.
- Dacă sursele diferă, scrii asta deschis și precizezi cine spune ce.
- Dacă nu găsești nicio sursă oficială, nu folosești afirmația.
Un exemplu ipotetic ajută. Imaginează-ți o firmă care vrea să scrie pe pagina „Despre noi” că „a fost printre primele site-uri din România”. Fără o dovadă datată, fraza nu rezistă. Este mai sigur să scrie anul propriei lansări, pe care îl poate demonstra.
Câteva lucruri lipsesc din sursele citite la 4 noiembrie 2026. Nu există o dată oficială pentru primul site românesc. Nu există, în paginile consultate, o listă a primilor furnizori comerciali. Paginile nu spun nici când a apărut primul acces la internet pentru gospodării. Acolo unde vezi astfel de afirmații, verifică sursa.
Unde a ajuns România după primele conexiuni
Statisticile europene arată efectul pe termen lung. Potrivit Eurostat, accesul gospodăriilor la internet a crescut semnificativ în România, cu 28 de procente dacă se compară 2025 cu 2015. Același raport notează că România a avut, între 2020 și 2025, cea mai mare creștere a proporției de persoane care au cumpărat online, de 22 de puncte procentuale.
Unele servicii digitale rămân însă puțin folosite. Graficul compară România cu media Uniunii Europene la doi indicatori din 2025.
Sursa: Digital economy and society statistics, households and individuals, Eurostat
Decalajul e mare la serviciile publice online și la identitatea electronică. Accesul tehnic există, dar folosirea lui pentru relația cu statul rămâne redusă. Pentru o firmă, concluzia e practică. Clienții tăi sunt online și cumpără online, dar nu presupune că toți sunt obișnuiți cu procese digitale complicate.
Ce înseamnă această istorie pentru site-ul unei firme
Istoria are și o parte utilă pentru cine are o afacere. Câteva lucruri pe care le folosești zilnic au rădăcini directe în pașii descriși mai sus.
- Domeniul .ro al firmei depinde de același registru creat în 1993. Datele de contact și reînnoirea le verifici la registratorul tău, nu la furnizorul de găzduire.
- Numele de domeniu nu este o proprietate în sens clasic. Regulile din RFC 1591 descriu administratorul ca un custode în serviciul comunității, iar înregistrarea îți dă un drept de folosință.
- Interconectarea furnizorilor influențează viteza cu care un vizitator din România îți încarcă site-ul. Un server apropiat de publicul tău ajută; detaliile tehnice le discuți cu cine îți asigură găzduirea și mentenanța.
- Comportamentul online al românilor s-a schimbat mult. Dacă vrei să îți faci un site de prezentare sau un magazin online, pornești de la cum caută și cumpără efectiv clienții tăi.
Listă de control rapidă, dacă vrei să folosești date istorice într-un material al firmei:
- data are o sursă oficială, cu adresă și dată a citirii;
- e clar ce eveniment descrie data;
- nu atribui „premiere” fără dovadă;
- nu atribui fapte unor persoane pe baza amintirilor de pe forumuri;
- recitești sursa înainte de fiecare republicare, fiindcă paginile se actualizează.
Dacă te interesează cum se gândește un proiect de la zero, de la domeniu până la conținut, pe pagina despre echipa Enic găsești cum lucrăm. Pentru costuri, ghidul despre ce influențează prețul unui site de prezentare explică factorii, fără liste de tarife.
Ce faci mai departe cu aceste date
Ai acum datele de bază, fiecare cu sursa ei: decembrie 1979 pentru primul experiment, 1 decembrie 1992 pentru prima linie permanentă, 26 februarie 1993 pentru domeniul .ro și 16 aprilie 1993 pentru conectivitatea deplină.
Concret, următorii pași sunt simpli. Dacă folosești datele într-o prezentare, citezi pagina „Scurt istoric” a RoTLD și precizezi că este relatarea ICI. Dacă vrei să știi cine administrează domeniul firmei tale, cauți numele în serviciul de interogare al RoTLD și verifici datele de contact. Pentru istorie mai detaliată, despre oameni și documente de epocă, te adresezi arhivelor instituțiilor implicate: ICI, Academia Română și rețelele de cercetare. Datele din acest articol au fost verificate la 4 noiembrie 2026.
Întrebări frecvente
Când a apărut internetul în România?
Potrivit ICI București, prima linie închiriată permanentă care a conectat România la internet a fost pusă în funcțiune la 1 decembrie 1992, între ICI și Universitatea Viena. Legătura completă cu restul lumii, inclusiv cu America, a venit la 16 aprilie 1993.
Cine a conectat România la internet?
Conectarea a fost făcută de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, ICI București, după aprobarea dată de Primul Ministru la propunerea Academiei Române, a ministerului de resort și a Comisiei Naționale de Informatică. Echipele institutului au instalat nodul central și primele legături permanente.
Când a fost înregistrat domeniul .ro?
Domeniul de nivel superior .ro a fost înregistrat la IANA pe 26 februarie 1993, după o procedură începută de ICI București în 1992. Delegarea a venit după ce institutul a pus în funcțiune servere de nume la nivel internațional și a arătat că acestea funcționează.
Ce a fost Rețeaua Națională de Cercetare?
Rețeaua Națională de Cercetare, cunoscută ca RNC, a fost rețeaua prin care ICI București a oferit acces la internet institutelor, universităților și multor instituții publice. În anul 2003 conecta peste 100 de instituții pe linie permanentă și 250 pe linie dial-up.
De ce nu putea România să comunice cu America la început?
Rutarea adreselor pentru România și Bulgaria nu era permisă de rețeaua americană a fundației naționale pentru știință, din cauza restricțiilor COCOM pentru fostele țări comuniste. Situația s-a rezolvat după demersuri prin Universitatea Viena și RIPE, iar data de 16 aprilie 1993 marchează conectivitatea deplină.
Cine administrează domeniul .ro și pe ce bază legală?
Domeniul .ro este administrat de ICI București, prin RoTLD. Pe plan internațional, delegarea vine de la IANA. Pe plan național, obiectul de activitate al institutului include administrarea domeniului .ro, conform Hotărârii de Guvern 1621 din 23.12.2003, completată prin ordonanța de urgență din 2009.
Care a fost primul site din România?
Sursele oficiale citite pentru acest articol nu indică un prim site românesc, cu dată și adresă. Pagina istorică a ICI descrie conexiunile, adresele și domeniul, nu primele pagini web. De aceea, orice afirmație despre primul site trebuie tratată cu prudență până apare o sursă verificabilă.